• Tags

  • arhives


    November
    19

    home

    anapopenco.blogspot.com

    Monday, 22 October 2012

    nu inteleg de ce  ,dar sunt si aici:
    anapopenco.blogspot.com

    Taste of life

    Wednesday, 21 December 2011

    litart_tol281

    tare demult…

    PUNKT

    Wednesday, 21 December 2011

    matei

    http://punkt.md/revista/citeste/articol/stockholm-amintiri-din-viitor.html

    GATA…Welcome back!

    Wednesday, 21 December 2011

    img_2587_1

    Am REvenit acasă ….cu picioarele pe pămînt …și cu gîndurile …la pămînt. Ce să fac cu amintirile?

    Am un blog uitat la Stockholm și un prezent care a început din 25 octombrie 20:00…2011

    Caut oameni care știu cum se trăiește …atunci cînd ți-i dor

    și care pot scrie fără greșeli două cuvinte… pe care eu am început să le aud în ambele urechi.

    Gîndesc un proiect TV…în pauza de masă

    Scriu unde îmi place…

    Caut dragoste pentru  piesa 1 și piesa 2

    și…Mă deranjează că nu m-a deranjat……………………………………………………………..

    În acest timp…am găzduit doar gînduri și un Canon…care e tare suparat pe mine…

    Vine… un interviu tare drăguț cu el…

    Tuesday, 20 December 2011

    img_4436Am pus PUNKT pe unele …gînduri împreună!

    img_4409

    Venim acasă…

    Wednesday, 19 October 2011

    AMINTIRI ÎN CUTII DE CARTON

    img_0318

    Ce fac cu amintirile care încap în cutia din coridor? Le depozitez sau continui să mă folosesc de ele din dragoste? Retoric păşesc mai rapid, fiindcă calendarul se termină în cîteva zile şi ajung deja acasă. Doi ani am obişnuit să deschid apartamentul 14 atît de fericită, încît uitasem că cheile din buzunarul drept nu-mi aparţineau. Mă gîndesc dacă aş mai avea nevoie de ele şi dacă vreau să le întorc înapoi………………………………………………………………………………………………………………………………….

    Nu le întorc pînă nu adun toate amintirile din el în cutia de carton cumpărată cu 5 koroane suedeze. O cutie pe care scrie TRECE TIMPUL cu creionul albastru împrumutat de la Matei. Îl lausem în fugă ca să nu înţeleagă de ce am nevoie de creionul lui, de alfel cutie mea de carton se transforma într-un pastel de colecţie dar nu de carton.

    Forma acestei cutii imi cercetează gesturile şi nu o pot închide. Am adunat prea multe amintiri în ea, încît nu se închid părţile alea de carton marcate de un Bold nepreţuit din word. Sunt nişte „manuscrise” din colecţia unei mame, care recită deja pe rost grija şi plăcerea pentru dragoste. Sunt nişte manuscrise aşezate sub formă de hainuţe deja mai mici decît marimea fericirii mele de acum, sunt primele poze care au oprit timpul,atunci cînd el abia învăţa să presupună, au încăput şi cîteva cărţi grele, de care nu mă pot despărţi sub nici un pretext de surplus fizic aerian. Nu arunc nimic din cutiile mele de carton. Prea greu am cules această fericire în aceşti ani, ca să renunţ atît de uşor la amintirile depozitate corect. Ştiţi de ce trebuie să depozitaţi corect amintirile? Ca să încapă mai multe…

    Credeam că despărţirea mea va fi mai hotărîtă, dar cedează în faţa biletului fără retur. Ceva timp în urmă era atît de firesc să vorbesc despre plecare, încît astăzi adun noduri ,le adun fiindcă nu le pot înghiţi, am uitat cum se face asta asta. În fericirea care o trăiesc nu am avut motive de a înghiţi noduri înzestrate în dorinţe. Un somn dulce, un lăptic băut, primii paşi…răspîndeau de la sine fericirea care atrofia alte simţuri în format Apple. Architectura fericirii mele a găsit deja echilibru între somn şi nesomn, încît nu mai am motive de a-mi reface forţele pentru obiceiurile de altădată.

    Venim acasă…

    pentruea.md

    Tuesday, 14 June 2011

    nu-mai-caut-agende-din-2007-sau-200-1406124544

    Ieri am descoperit pe o hârtie albă fraze pe care le parcurgeam în grabă. Fraze cu puține cuvinte de legătură. Fraze binecuvântate la așteptări de aproape 3 ani, în care trebuia să adun experiență și dor.
     
     Dor pe care îl parcurg în grabă, omorându-l. Pentru că știu că deja nu mai există. L-am epuizat cu atâtea telefoane. Nu mai simt că mi-i dor și nu mai controlez starea prin retur-uri. E bine învinsă după acești 3 ani, fără câteva luni de vară și de toamnă.
    De azi, ignor pasiunea zilnică cu care îmi respectam frecvența. Nu mă mai trezesc cu creionul cu care să bifez în calendar încă o zi . Mă trezesc cu geamul deschis, cu un volum vechi pe masă, cu desene animate non-stop și cu un copil care se joacă cu atâta pasiune, încât pot ține internetul pe rochia mea de vară mai mult de 30 minute. Eu am descoperit o altă dispoziție care îmi dă fericire. Nu mai caut agende din 2007 sau 2008. Fiecare își are tipul său de fericire în care trăiește. Ne regăsim doar în momentul în care îmbrăcăm pijamalele. Și aici, de alfel, suntem diferiți. Fiindcă tu ai putea să nu dormi în pijama!

    Într-un alt colț de casă (de vis-a-vis) sigilată locuiește o batrânică care cu siguranță și-ar redacta trecutul dacă ar fi în stare. Ea îmi reamintește că fericirea poate fi comparata cu un proces firesc ce are loc în fiecare casa. Spălatul albiturilor lasă o astfel de impresie. Când le speli în ape ca să le calmezi praful, le usuci la un soare cu dinți, ca să nu se usuce de-a binelea. Le așezi la loc asumându-ți răbdare, fiindcă e cel mai migălos obicei.
    Și iată fericirea care nu poate fi lăsată intactă. Fericirea de a lipi corpul pe albituri curate și reci. Păcat că mâine seara senzația va fi cea de a doua zi, fiindcă fericirea se regăsește în minute și plăceri. Nu uitați cel mai important detaliu: toate depind de calitatea albiturilor. Toate depind de un detaliu despre care mi-a vorbit bătrânica — are sau nu are stofă fericirea ta?

    ps: O batrânică plină de expresie și rafinament, până la vârful genelor de care are grijă chiar și la batrânețe. Rochii cu miros de anii 1978 și amintiri despre bărbați, de care mi-a vorbit cu atâta pasiune, încât absorbea starea din nou. Irezistibil de lentă în acțiuni, fiindcă așa se cuvine unei domnișoare, spune ea. În celălalt editorial vreau să îți dezvalui pleiada de relații care o domină și astăzi cu pasiune pe batrânica de vis-a-vis.

    today news

    Ascultă piesa... artist: Malina Olinescu versuri: Florin Busuioc [media id=48] ... more

    New PHOTOS

    PERSONA_L

    Вкус Жизни


    CATEGORIES

    No categories